Despre noi

Biserica Penticostala Nr.5 Albini, Cluj-Napoca




Introducere

Biserica Penticostală Nr.5 Albini este o comunitate creştină care are drept scop proclamarea Evangheliei pentru generaţiile postmoderniste. Prin această pagină de internet dorim să fim mai aproape de oamenii care îl caută pe Dumnezeu. Pe site-ul nostru veţi găsi mesaje biblice sub formă de înregistrări video iar uneori și dezbateri sub formă de text pe anumite teme esențiale. Considerăm pagina noastră de internet ca și o cale de comunicație, de aceea ne-am angajat să ducem Evanghelia până la marginile pământului prin toate mijloacele media, astfel că transmisiile noastre live sunt disponibile în toate ţările lumii pe toate dispozitivele fixe şi mobile care au o conexiune la internet.

Ne-am propus sa fim sarea pământului – lumina lumii, să extindem împărăţia lui Dumnezeu, de aceea dorim şi vă încurajăm să promovaţi Evanghelia Lui Dumnezeu pe orice cale aveţi posibilitatea aducându-vă astfel o jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu.

Dumnezeu să vă binecuvinteze!


SERVICII DIVINE

Duminică de la ora 9:00-12:00 şi 18:00-20:00
Marţi de la ora 18:00 la ora 20:00

LOCAŢIE

Str. Septimiu Albini 29-31 (intersecţie cu N. Titulescu, cartier Gheorgheni), Cod poştal:400457, România.


Crezul & valorile Bisericii Penticostale Albini



Explicaţiile punctelor din Mărturisirea de credinţă a cultului pot fi găsite în documentul de mai jos

  1. Noi credem că Biblia sau Sfânta Scriptură este Cuvântul lui Dumnezeu fără greşeală şi singura noastră normă în viaţa de credinţă.

  2. Noi credem într-un Dumnezeu în trei persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

  3. Noi credem că Dumnezeu la început a făcut cerurile şi pământul (Gen. 1:1).

  4. Noi credem că Dumnezeu a creat îngerii.

  5. Noi credem că Dumnezeu 1-a creat pe om din ţărână.

  6. Noi credem că păcatul a intrat în lume datorită neascultării omului de porunca lui Dumnezeu.

  7. Noi credem că harul lui Dumnezeu a făcut şi face posibilă mântuirea omului prin jertfa Domnului Isus Hristos.

  8. Noi credem că mântuirea este condiţionată de credinţă, pocăinţă şi naşterea din nou.

  9. Noi credem că avem iertarea lui Dumnezeu ca urmare a primirii Domnului Isus Hristos ca Mântuitor.

  10. Noi credem că îndreptăţirea credinciosului stă în jertfa Domnului Isus Hristos şi se primeşte prin credinţă, de la Dumnezeu, odată cu mântuirea.

  11. Noi credem că roada credincioşilor izbăviţi de păcat este sfinţirea (Romani 6:22).

  12. Noi credem în relaţia directă a credinciosului cu Dumnezeu, rugăciunea şi postul fiind două dintre cele mai eficiente modalităţi de apropiere de divinitate.

  13. Noi credem că botezul în apă, care se acordă persoanelor care cred şi care s-au întors la Dumnezeu, trebuie efectuat printr-o singură cufundare în Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt.

  14. Noi credem în instituirea Cinei Domnului pentru Biserică. Participarea la Cina Domnului constituie o proclamare a morţii Domnului Isus Hristos.

  15. Noi credem că Domnul Isus a instituit actul spălării picioarelor.

  16. Noi credem în făgăduinţa botezului cu Duhul Sfânt pentru toţi credincioşii.

  17. Noi credem că lucrarea Duhului Sfânt se manifestă în cele nouă daruri.

  18. Noi credem că atât naşterea din nou cât şi botezul cu Duhul Sfânt trebuie să fie urmate de roada Duhului Sfânt.

  19. Noi credem în vindecările divine.

  20. Noi credem în existenţa Bisericii lui Dumnezeu fondată de către Domnul Isus Hristos ca organism unitar şi viu.

  21. Noi credem că preoţia Vechiului Aşezământ a fost înlocuită în Noul Aşezământ prin slujbele spirituale rânduite în Biserică.

  22. Noi credem că lucrătorii Evangheliei sunt ordinaţi în lucrare prin punerea mâinilor şi rugăciunea făcută de către slujitorii lui Dumnezeu îndreptăţiţi să facă acest lucru (Fapte 6:5-6; 13:2-4; 14:23; Tit 1:5).

  23. Noi credem că toţi membrii Bisericii lui Dumnezeu au îndatoriri şi drepturi.

  24. Noi credem că familia, prin căsătorie, este o instituţie divină aşezată de Dumnezeu.

  25. Noi credem în rânduiala Bisericii cu privire la binecuvântarea copiilor.

  26. Noi credem că dărnicia este o datorie sfântă pentru fiecare credincios.

  27. Noi credem în datoria credincioşilor de a urmări simplitatea în îmbrăcăminte.

  28. Noi credem că duminica este ziua Domnului.

  29. Noi credem că voia lui Dumnezeu este să fim loiali faţă de stat şi faţă de autorităţile statului.

  30. Noi credem că suntem datori să-i iubim pe toţi oamenii, indiferent de rasă, naţionalitate sau convingere religioasă (Marcu 9:38, 39; Filipeni 3:16).

  31. Noi credem în a doua venire a Domnului Isus Hristos şi în evenimentele escatologice care vor urma.

Descarcă documentul: Mărturisirea de credinţă - Cultul Creştin Penticostal

Art.1 În desfăşurarea activităţii sale, Cultul Creştin Penticostal are la bază următoarele principii:
a) principiul garantării dreptului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie al oricărei persoane de pe teritoriul României, potrivit Constituţiei şi tratatelor religioase la care România este parte, reprezintă un principiu fundamental în activitatea Cultului Creştin Penticostal;
b) principiul nondiscriminării. Nicio persoană nu poate fi pusă în situaţie de inferioritate pentru credinţa sau apartenenţa sa la o grupare, asociaţie religioasă sau cult ori pentru exercitarea libertăţii religioase. Dobândirea şi exercitarea drepturilor religioase se realizează fără constrângere, în baza legii şi a prezentului statut;
c) principiul autonomiei. În raporturile sale cu statul român, Cultul Creştin Penticostal este autonom. Exercitarea credinţei penticostale se face în baza normelor stabilite de statutul de organizare şi funcţionare;
d) principiul egalităţii. Cultele legal recunoscute sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor statale de orice rang. Raporturile Cultului Creştin Penticostal cu alte culte sau organizaţii se realizează pe baza respectului reciproc;
e) principiul conformităţii cu normele moral-creştine.
f) principiul sacralităţii familiei. Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
Art. 2. Libertatea religioasă reprezintă dreptul oricărei persoane de a-şi manifesta credinţa religioasă în mod individual sau în public în cadrul Cultului, fără constrângeri sau restricţii. Norma de bază în exercitarea credinţei penticostale este reprezentată de Sfânta Scriptură şi de Statutul Cultului Creştin Penticostal, însoţit de Mărturisirea de credinţă.
Art. 3.Părinţii, tutorii sau alţi reprezentanţi legali au dreptul de a opta pentru educaţia religioasă a copiilor minori, conform propriilor convingeri şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Continuă citirea documentulului: Statutul Cultului Creştin Penticostal Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România

CAPITOLUL I: SLUJITORII BISERICII

Art. 1 Potrivit principiului Noului Testament, cu privire la preoţia tuturor credincioşilor, fiecare credincios este chemat să facă o slujbă în funcţie de darul încredinţat lui de Dumnezeu şi recunoscut de biserică. Preoţia tuturor credincioşilor se referă la faptul că fiecare credincios poate sluji în biserică, fie potrivit chemării generale adresată tuturor credincioşilor, fie potrivit chemării speciale adresată anumitor credincioşi.
Art. 2 în cadrul chemării generale, credincioşii pot sluji prin împărtăşirea Cuvântului, prin sfatuire, îmbărbătare, prin ajutorare, prin rugăciuni, cântări de laudă etc. Art. 3 Credincioşii care dovedesc maturitate spirituală şi calităţi de slujire’, menite să contribuie la desăvârşirea spirituală a celorlalţi membri ai bisericii, pot sluji conform chemării speciale ca:
PASTORI – slujitorii ordinaţi care răspund de toate problemele spirituale şi administrative ale bisericii şi oficiază toate actele de cult.
PREZBITERI – slujitorii ordinaţi care oficiază toate actele de cult în biserică, sub îndrumarea pastorului, în limitele delegării primite.
DIACONI – slujitorii ordinaţi care oficiază anumite acte de cult în biserică, sub îndrumarea pastorului sau a prezbiterului şi în limitele delegării primite.
MISIONARI – slujitorii recunoscuţi, trimişi de biserică în ţară sau în străinătate pentru a înfiinţa şi consolida biserici noi.
PROOROCI – slujitorii recunoscuţi, care comunică mesaje din partea lui Dumnezeu, prin manifestarea slujbei profetice.
EVANGHELIŞTI – slujitorii recunoscuţi şi trimişi de biserică pentru a propovădui Evanghelia.
ÎNVĂŢĂTORI – slujitorii recunoscuţi, care se ocupă de educaţia biblică a credincioşilor.

CAPITOLUL II: ALEGEREA ŞI RECUNOAŞTEREA SLUJITORILOR BISERICII

Art. 4 Pastorii împreună cu Comitetele bisericilor au sarcina de a identifica chemarea specifică a fiecărui slujitor din partea lui Dumnezeu şi de a o recunoaşte, procedând la învestirea în lucrarea divină. Alegerea sau recunoaşterea chemării fiecărui slujitor se face la propunerea pastorului şi cu acordul majorităţii membrilor din Comitet. În acest sens trebuie să se ţină cont de cerinţele biblice necesare pentru promovarea în slujbă după cum urmează:

  • Să aibă un caracter ales şi o înaltă ţinută morală şi spirituală;
  • Să aibă o mărturie bună în ce priveşte familia sa şi relaţiile din cadrul familiei;
  •  Să aibă capacitatea şi disponibilitatea de a îndeplini slujba pentru care este propus;
  • Să nu fie întors de curând la Domnul;
  • Să nu fi fost sancţionat disciplinar pentru abateri de la conduita creştină;
  • Să se fi achitat cu cinste de toate îndatoririle ce decurg din calitatea de membru.

Art. 5 Alegerea sau recunoaşterea slujitorilor se face de către Adunarea Generală la propunerea pastorului bisericii prin votul a cel puţin 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate. (Abţinerile nu se iau în considerare) Pentru eliminarea subiectivismului şi garantarea unui grad înalt de obiectivitate, alegerea slujitorilor se va face prin vot secret.
Art. 6 Recunoaşterea proorocilor se va face de către pastor, împreună cu Comitetul bisericii.
Art. 7 Pentru slujba de pastor, alegerea de către Adunarea Generală a bisericii se va face în prezenţa unui delegat al Comunităţii Regionale. Procedura de alegere şi confirmare a pastorului într-un post vacant va fi următoarea:
a) Comunitatea Regională împreună cu Comitetul bisericii propun bisericii candidatul pentru slujba de pastor;
b) Adunarea Generală a bisericii prezidată de un delegat al Comunităţii Regionale va exprima, prin vot secret, opţiunea faţă de candidatul propus;
c) Candidatul este considerat ales, în cazul în care întruneşte minim 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate. (Abţinerile nu se iau în considerare);
d) În cazul în care candidatul nu întruneşte numărul necesar de voturi, procedura se reia în cel mai scurt timp posibil, propunându-se un alt candidat;
e) În situaţia unui post vacant de pastor pentru un grup de biserici (sector), procedura de alegere se va repeta în fiecare biserică în parte;
f) Confirmarea pastorului ales se face de către Comitetul Executiv, la propunerea scrisă a Comunităţii Regionale;
g) Încadrarea pe post a pastorului ales şi confirmat se face de către Comunitatea Regională, la solicitarea scrisă a bisericii/bisericilor.
Art. 8 Pastorul este ajutat în activitatea sa de Comitetul bisericii, ales, de asemenea, de Adunarea Generală. Alegerea membrilor Comitetului bisericii, conform Statutului, se va face cel mai devreme la 4 ani şi cel mai târziu la 8 ani, după cum va hotărî Adunarea Generală. Alegerea Comitetului înainte de termenul stabilit în Statut se poate face în situaţii excepţionale, în următoarele cazuri:
a) Când un număr majoritar al membrilor din comitet a demisionat sau a părăsit comitetul din alte motive.
b) Când unitatea şi armonia în cadrul Comitetului s-au deteriorat în aşa măsură, încât nu mai asigură garanţia împlinirii nevoilor spirituale ale bisericii.
c) Când Comitetul bisericii şi-a pierdut credibilitatea, fie din cauza incapacităţii de a-şi îndeplini în mod eficient atribuţiile, fie din cauza degradării integrităţii sale spirituale, în faţa bisericii.
d) Când conlucrarea dintre pastorul bisericii şi Comitet a devenit cu neputinţă de restabilit şi se constată că atitudinea membrilor Comitetului este greşită şi păgubitoare pentru viaţa spirituală a bisericii. În aceste condiţii, la sesizarea scrisă şi motivată a bisericii sau a pastorului bisericii şi după analizarea situaţiei, Comunitatea Regională poate decide organizarea de alegeri înainte de termenul statutar, care vor fi conduse de un delegat al Comunităţii Regionale. În cazul în care Comitetul se descompletează cu unul sau doi membri, cooptarea membrilor în Comitet, pentru locurile vacante, se va face de către pastor împreună cu Comitetul, dintre membrii bisericii care îndeplinesc condiţiile de la
Art. 9, alin. 2. Art. 9 Propunerile candidaţilor pentru a fi aleşi în noul Comitet vor fi făcute de pastorul bisericii sau de pastor în colaborare cu o comisie de propuneri formată din oameni cu o experienţă deosebită în lucrare.
Candidaţii propuşi pentru a fi aleşi în noul Comitet trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) Să aibă un caracter ales şi o înaltă ţinută morală şi spirituală;
b) Să prezinte o mărturie bună în ce priveşte familia şi relaţiile dintre el şi familie;
c) Să aibă capacitatea şi disponibilitatea de a îndeplini sarcinile încredinţate;
d) Să aibă o vechime de cel puţin cinci ani în Uniunea Penticostală şi cel puţin doi ani în biserica respectivă. Excepţiile de la această regulă se aprobă de Comunitatea Regională;
e) Să nu fi fost sancţionat disciplinar pe linie bisericească pentru abateri grave;
f) Să se fi achitat de toate îndatoririle ce decurg din calitatea de membru. În cadrul Adunării Generale pot participa şi pot alege doar membrii bisericii cu drepturi depline. Numărul membrilor în Comitetul bisericii este decis de Adunarea Generală începând de la 3-11, în funcţie de numărul de membri ai bisericii. Excepţie fac bisericile cu peste 2000 membri, care pot avea un număr mai mare.
Art. 10 Procedura de alegere a Comitetului bisericii va fi următoarea:
a) Alegerile vor fi conduse de către pastorul bisericii sau de către delegatul Comunităţii Regionale;
b) Adunarea Generală cu votul a 2/3 din membrii prezenţi mai poate acorda un mandat Comitetului vechi, dacă constată că acesta s-a achitat bine de sarcinile ce i-au fost încredinţate;
c) Fiecare propunere de candidat se supune votului deschis al Adunării Generale şi ea trebuie să întrunească jumătate plus unu din voturile exprimate, pentru a rămâne pe lista de candidaturi;
d) Alegerea prin vot secret se face pe bază de buletin de vot, semnat în prealabil de pastorul bisericii şi ştampilat;
e) Dacă biserica cere, alegerea se poate face şi prin vot deschis cu ridicare de mâini;
f) Comunitatea Regională trebuie să coordoneze alegerile, acolo unde biserica solicită acest lucru sau acolo unde situaţia o impune. Solicitarea din partea bisericii va fi comunicată în scris Comunităţii Regionale, cu cel puţin 30 zile înainte de data alegerilor;
g) Comitetul nou ales, sub îndrumarea pastorului sau a delegatului Comunităţii Regionale, se retrage şi îşi desemnează funcţiile după cum urmează: – pastor, sau conducător acolo unde pastorul nu este membrul bisericii, ci slujeşte în cadrul unui grup de biserici. – secretar – casier – doi cenzori – membri în Comitet. Se va avea în vedere ca numărul membrilor în Comitet să fie impar.
Art. 11 Pastorul principal şi pastorii asistenţi intră din oficiu în Comitetul bisericii, prezbiterii şi diaconii vor candida pe listele de candidaturi.
Art. 12 În cazul în care biserica are şi filii, sub îndrumarea pastorului, fiecare filie îşi va alege un conducător în fruntea ei, acesta fiind ajutat de alţi doi membri pentru evidenţe şi gestiune.
Art. 13 Odată cu alegerea noului Comitet, Adunarea Generală va desemna delegatul/delegaţii bisericii la Adunarea Generală de alegeri a Comunităţii Regionale, conform normei de reprezentare 1/200 membri. Delegaţii vor fi cu prioritate dintre prezbiteri, diaconi sau membri în Comitet. Pentru a se încadra în norma de reprezentare, bisericile cu un număr de membri mai mic de 200 se vor asocia sub îndrumarea pastorului de sector şi vor desemna delegatul lor la Adunarea Generală de alegeri a Comunităţii Regionale. Rotunjirea numărului delegaţilor se face prin diminuare, sub 50% din norma de reprezentare şi prin adăugare, peste 50% din norma de reprezentare.
Art. 14 După terminarea alegerilor, se încheie un Proces verbal. Un exemplar se înaintează Comunităţii Regionale, în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor. Eventualele contestaţii cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor se vor depune în scris la Comunitatea Regională, în termen de 30 zile de la data desfăşurării alegerilor. Perioada alegerilor la bisericile locale este în primele cinci luni ale anului electoral.

Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă si regimul general al cultelor

Parlamentul României
Dispozitii generale

Art.1.
(1) Statul român respectă și garantează dreptul fundamental la libertate de gândire, de conștiință și religioasă al oricărei persoane de pe teritoriul României, potrivit Constituției și tratatelor internaționale la care România este parte.
(2) Nimeni nu poate fi împiedicat sau constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă contrară convingerilor sale și nici nu poate fi supus vreunei discriminări, urmărit sau pus într-o situație de inferioritate pentru credința, apartenența ori neapartenența sa la o grupare, asociație religioasă sau un cult ori pentru exercitarea, în condițiile prevăzute de lege, a libertății religioase.

Art.2.
(1) Libertatea religioasă cuprinde dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a și-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile și ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educație religioasă, precum și libertatea de a-și păstra sau schimba credința religioasă.
(2) Libertatea de a-și manifesta credința religioasă nu poate face obiectul altor restrângeri decât al celor care sunt prevăzute de lege și constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea publică, protecția ordinii, a sănătății sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Art.3.
(1) Părinții sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educația religioasă a copiilor minori, conform propriilor convingeri.
(2) Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi schimbată fără consimțământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să își aleagă singur religia.

Art.4.
Orice persoană, cult, asociație religioasă sau grupare religioasă din România este liberă de a stabili și menține relații ecumenice și frățești cu alte persoane, culte sau grupări religioase și cu organizațiile intercreștine și interreligioase, la nivel național și internațional.

Art.5.
(1) Orice persoană are dreptul să își manifeste credința religioasă în mod colectiv, conform propriilor convingeri și prevederilor prezentei legi, atât în structuri religioase cu personalitate juridică, cât și în structuri fără personalitate juridică.
(2) Structurile religioase cu personalitate juridică reglementate de prezenta lege sunt cultele și asociațiile religioase, iar structurile fără personalitate juridică sunt grupările religioase.
(3) Comunitățile religioase își aleg în mod liber structura asociațională în care își manifestă credința religioasă: cult, asociație religioasă sau grup religios, în condițiile prezentei legi.
(4) În activitatea lor, cultele, asociațiile religioase și grupările religioase au obligația să respecte Constituția și legile țării și să nu aducă atingere securității publice, ordinii, sănătății și moralei publice, precum și drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile religioase sau de apartenența la culte, cu excepția desfășurării lucrărilor de recensământ național aprobat prin lege sau în situația în care persoana vizată și-a dat, în mod expres, consimțământul pentru aceasta.
(6) Este interzisă obligarea persoanelor să își menționeze religia, în orice relație cu autoritățile publice sau cu persoanele juridice de drept privat.

Art.6.
(1) Gruparea religioasă este forma de asociere fără personalitate juridică a unor persoane fizice care, fără nicio procedură prealabilă și în mod liber, adoptă, împărtășesc și practică o credință religioasă.
(2) Asociația religioasă este persoana juridică de drept privat, constituită în condițiile prezentei legi, formată din persoane fizice care adoptă, împărtășesc și practică aceeași credință religioasă.
(3) O asociație religioasă poate deveni cult în condițiile prezentei legi.




Comitetul bisericii


CĂLIN TURC

CĂLIN TURC

PASTOR COORDONATOR
ILIE SĂTMĂREAN

ILIE SĂTMĂREAN

PASTOR ASISTENT
NELU NEGRUŞER

NELU NEGRUŞER

PASTOR ASISTENT
DĂNUŢ AŞCHILEAN

DĂNUŢ AŞCHILEAN

PASTOR ASISTENT
GABI ROMAN

GABI ROMAN

PREZBITER & CASIER
TICĂ MICLEA

TICĂ MICLEA

PREZBITER
FANEL ȘUTEU

FANEL ȘUTEU

PREZBITER & SECRETAR
PETRICĂ BLAGA

PETRICĂ BLAGA

DIACON
DANIEL BERAR

DANIEL BERAR

DIACON
ANDREI GOG

ANDREI GOG

DIACON
DANIEL BERENGEA

DANIEL BERENGEA

MEMBRU



Istoricul Bisericii Penticostale Albini Nr.5



Un prim început: biserica de pe strada Cepei nr. 2

Părtăşia fraţilor a început în anul 1973 pe strada Cepei nr. 2 din cartierul Mărăşti, într-o biserica foarte mică la nivel de oraş. Casa de rugăciune era formată dintr-o încăpere de mărimea a două camere, dintre care a fost spart peretele despărţitor. Pastorul bisericii a fost fratele Cherecheş Alexandru (1925-2014) din Turda; responsabil de biserică a fost fratele Nelu Vereş; iar fraţii Nelu Suson şi Zaharia Bica au fost lideri de tineret.

Biserica număra aproximativ 50 de membri şi avea program doar duminica după-masa de la orele 17 la 21, deoarece dimineaţa aveau slujba frații maghiari. Tot atunci, în 1973, s-a înfiinţat şi un mic cor având ca dirijor pe fratele Curteanu, actualmente în SUA, iar la scurt timp, în 1975 a venit ca dirijor Sandu Danciu (însoțit apoi de Nelu Vereș Jr.). Printre cei care cântau în corul respectiv erau fraţii Sandu Negruser şi Beni Mocanu – la tenor, frații Nelu Vereş şi Ioan Suson – la bas, surorile Lenuta Vereș şi Cornelia Neaga – la alto și mulți alţii… Din anul 1978 până în 1996 dirijor al corului a fost și Ion Țibrea, actual plecat peste hotare. Cu o implicare mai mult sau mai puțin activă a fost Traian Mureșan; mai târziu, după plecarea lui Sandu Danciu în Statele Unite, Costică Pop(cor și fanfară) și Gheorghe Mogoșan au fost cei care au contribuit la buna funcționare a corului.

Biserica era cunoscută pentru rugăciunile înflăcărate şi dragostea de Dumnezeu a fraţilor şi… apoi au început sa vină tot mai mulţi tineri, clădirea era deja foarte mică, spaţiul a devenit neîncăpător.

Un nou început: biserica de pe strada Septimiu Albini nr. 31

În anul 1980 s-a cautat o noua clădire mai mare, şi s-au găsit trei locaţii: prima pe strada Maramureşului nr. 76 din Dâmbu Rotund, a doua în cartierul Grigorescu şi a treia pe strada Septimiu Albini în Gheorgheni. Autorităţile din vremea aceea nu au vrut să dea bisericii spaţiul din strada Maramureșului, într-un cartier cu case, fraţii au ales locul pentru că se evitau zonele de demolare din oraş. Nu se ştia atunci, însă Dumnezeu avea un alt plan mai mareţ, avea ceva mult mai bun pentru biserică! Locul dat de autorităţi fraţilor a fost cel din Septimiu Albini nr. 31, locul în care biserica se găseşte acum. Autorităţile l-au cedat doar ca să-i ironizeze, deoarece ei ştiau ca în locul respectiv urmau să se facă demolări, peste un an, pentru un proiect de blocuri. Autorităţile de atunci se gândeau că le vor da acel spaţiu, frații vor plăti, iar peste un an va fi demolat tot şi membrii vor pleca la celelalte biserici din Cluj, pierindu-le dorinţa de a mai construi o biserică.

Autorizaţia pentru încă o biserică în oraş era atât de greu de obţinut încât era una dintre cele mai mari minuni. În anul 1980 în luna iulie, s-a primit spaţiul din Septimiu Albini, iar biserica s-a mutat la noua adresă avându-l ca pastor pe fratele Nelu Vereş. Se cumpărase o clădire care avea 5 camere: 4 erau proprietatea bisericii, iar în a cincea locuia o chiriaşă. Din cele 4 camere aparţinând bisericii, una era biroul, slujba desfăşurându-se în celelalte 3 camere rămase libere, modificate pentru a se obţine cât mai mult spațiu.

Aproximativ 2 ani de zile s-a facut slujba în clădirea aceea, alături de doamna care era chiriaşă în camera alăturată și care, în momentul când începea slujba pornea muzica la maximum, pentru a deranja programul. S-au încercat discuţii cu ea pentru a fi eliberată a cincea cameră şi a i se cumpăra de către biserică o garsonieră în care să locuiască, însă toate ofertele au fost refuzate pana într-o zi când, după o discuţie a doamnei cu fratele Traian Mureşan, diacon al bisericii, de teama ca pocăiţii să nu se roage şi să postească pentru ea să moară, a plecat definitiv, de bună voie și astfel camera a rămas bisericii. Programele erau duminica dimineaţa şi după-masa şi marţi seara – seara de rugaciune.

Biserica se bucura de pace, chiar dacă era persecutată…

De atunci lucrurile au mers tot crescând, biserica a cunoscut o perioadă frumoasă, la rugăciunile bisericii Domnul a facut multe vindecări şi eliberări, toate spre slava lui Dummnezeu. Era perioada când nu se pleca din ţară, se botezau mulţi, biserica numărând atunci în jur de 120 de membri. Comitetul bisericii era format din:

  • Nelu Vereş – pastor,
  • Sandu Negrușer – secretar,
  • Ezechiel Suciu,
  • Zaharia Bica,
  • Sandu Danciu,
  • Alexa Mocanu,
  • Traian Mureşan
  • Iacob Şumandea.

În anul 1983 s-a format fanfara bisericii, fratele Beni Clapa a venit de la biserica din Carpaţi şi se ocupa de fanfariști. Tot atunci fratele Sandu Negruşer a fost ordinat ca diacon al bisericii de pe Albini.

Lucrarea s-a dezvoltat și din această cauză, fraţii au hotărât să construiască un balcon pentru ca spaţiul să fie mai încăpător. Inspectorul Cultelor, din partea Securitătii din vremea aceea a chemat pe frații Nelu Vereş şi Sandu Negruser, responsabili ai bisericii, şi nu s-a mai acceptat seara de rugăciune de marţi, fratele Vereş trebuind să îl convingă pe inspector de faptul că e seară de cântări, printre care se mai fac şi rugăciuni pentru a ieşi bine cântările.

Lucrarea a crescut mai mult, iar în anul 1987 biserica avea în jur de 300 de membri. În anul respectiv s-a cerut de către autorităţi demolarea balconului. Ei înşişi au demolat balconul, intrând cu forţa în biserică, lăsând clădirea distrusă, fraţii fiind cei care au adunat din biserică cărămizile, molozul şi au reamenajat interiorul.

Biserica se întărea sufletește…

În anul 1989 fratele Sandu Negruşer a fost ordinat presbiter al bisericii din Septimiu Albini. A venit Revoluția din decembrie şi, imediat după aceasta s-au demolat vechile ziduri ale clădirii, din cele 4 camere făcându-se o singură sală care a fost mai apoi, între anii 1990-1996, sala bisericii.

În anul 1991 fratele Sandu Negruser a fost ordinat pastor al bisericii însoțindu-l pe fratele Nelu Vereş în lucrare, biserica numărând peste 500 de membri. Tot atunci familia fratelui Catinaş Costel şi sora Tuţa, care aveau casa lângă biserică au vândut-o bisericii astfel că în anul următor s-a demolat peretele despărţitor dintre casa lor şi biserica şi sala bisericii s-a mărit și mai mult. Ulterior s-a reconstruit balconul, biserica funcționând aşa până în anul 2004. În primăvara anului 2004 imobilul a fost demolat în proporţie de 80%, construindu-se biserica actuală, acesta fiind primul proiect semnat de domnul Emil Boc, în calitate de Primar al municipiului Cluj-Napoca.

Cu ajutorul Duhului Sfânt biserica se înmulțea…

În timpul celor aproximativ șase luni cât au durat lucrările la noua construcţie, programul bisericii s-a desfăşurat într-un cort de peste 1000 de persoane, aşezat în grădina din spatele casei familiei fratelui Catinaş Costel şi a sorei Tuţa, lângă biserică, ei oferind locul pentru amenajarea cortului până la intrarea în noua sală.

Fratii Sandu Negruşer şi Nelu Vereş au lucrat impreuna ca pastori ai bisericii din Albini pana in toamna anului 2003 cand fratele Nelu Vereş a plecat cu un grup de fraşi, aproximativ 200, pe str. Scorţarilor, cu scopul înfiinţării unei noi biserici, în Albini rămânând circa 700 de membri.

Clădirea are în prezent 1172 de locuri, numărul membrilor fiind de 1231 înregistraţi, plus aproximativ 700 de aparţinători ai bisericii, aceştia însemnând tineri, adolescenţi și copii.

Fratele Nelu Vereș a format o nouă biserică pe strada Scorțarilor, iar biserica Albini a rămas cu fratele Sandu Negrușer ca pastor.

Fanfara numără în prezent în jur de 40 de membri pregătiţi de dirijorii Uţu Popan, Costică Pop, David Știrb. Corul este de aproximativ 100 de persoane, dirijori fiind Uţu Popan și Cristi Găzdac.

Actual, pastorii bisericii sunt:

  • Călin Turc – pastor responsabil;
  • Sandu Negruşer – pastor senior;
  • Ilie Sătmărean – pastor asistent.

Biserica are prezbiteri pe: Dănuţ Aşchilean, Emil Pop, Nelu Negruşer (pastor în sector), Ghiță Presecan, Gabi Roman, Tică Miclea şi diaconi pe: Petrică Blaga, Găvrilă Aşchilean, Fănel Șuteu, Cristi Berende, Dani Berar, Andrei Gog. Lucrarea este frumoasă cu acest comitet şi aceşti minunaţi slujitori.

De biserica din Albini aparţin încă multe biserici din judeţul Cluj: Huedin („Betel”), Apahida („Elim”), Luna de Jos, Fundătura, Cubleșu Someșan, Dăbâca („Maranata”), Jucu de Mijloc, Jucu de Sus, Berchieșu, Feleac, Sălicea, Ciurila, Borhanci, Gădălin, Mociu, Corpadea, Pâglişa, Coasta şi Vâlcele.

Mai rămâne frica de Domnul…

Ce se poate spune în anul 2020? Avem un câmp de lucru foarte mare. Momentan renovăm biserica și sperăm ca totul să decurgă după planul de sus. Dumnezeul care ne-a purtat de grijă ne va ajuta și acum. Totul este minunat cu un Păstor care vegheaza asupra bisericii sale: Pastorul cel Bun, Domnul Isus, care în chip minunat îşi păstoreşte Biserica Lui. Pentru fiecare dintre membrii bisericii și în special pentru slujitori, rămâne valabil cuvântul rostit de Iosafat pentru căpeteniile lui Israel: „Acum, frica Domnului să fie peste voi; vegheați asupra faptelor voastre, căci la Domnul Dumnezeul nostru nu este nicio nelegiuire, nici nu se are în vedere fața oamenilor, nici nu se primesc daruri.” (2 Cronici 19:7).