Setea după știri în Era COVID 19. Personajul nr. 1: Știristul

… am adus ştiri aşa cum îmi spunea inima mea curată. (Ios. 14:7b)

În vremea aceasta când suntem închiși în case, singur cel din Casa de Știri circulă liber peste tot, bubuie și se aprinde, duduie și se extinde, colcăie și se grăbește, șopârcăie și tot sporește, ne umple casele, ne ia mințile, ne fură pacea, ne exasperează și suntem „foarte nenorociți din pricina lui Madian” (Jud. 6:6). Cine este „cel din Casa de Știri”? Măria Sa ANUNȚUL. Am ajuns dependenți de el.

Era COVID 19 ne secătuiește puterile pentru că suntem însetați după știri, anunțuri, vești etc. „Câți s-au mai infectat?”, „Câți au mai murit?”, „Pe unde au ajuns focarele?”, „Ce zone roșii există pe hărți?”, „S-a descoperit leacul miraculos?” – acestea sunt pulsiunile inimilor noastre, ale evanghelicilor pentru care Săptămâna Mare ar fi trebuit să vină altfel. Am căzut în fântânile pline cu smoală ale Sodomei și greu mai putem ieși de acolo.

Dacă studiem cu atenție lumea din jur, observăm câteva categorii de oameni care ne bântuie liniștea:

1. ȘTIRISTUL

Argotic, el este prezentatorul uzual al emisiunilor de știri difuzate de posturile (R)TV. Însă nu vedeți cum peste noapte am devenit mici știriști fără diplome? Noi nu doar că devorăm știrile, dar devenim niște bălți puturoase cu știri nefiltrate. „Azi a trecut la Domnul Isus cea mai scumpă soră…” Și sora trăia! „Cu durere vă anunțăm că a plecat la Domnul pastorul X” Și el trăia! Când am fost copil frații mei mai mari de credință au plecat urgent la priveghiul unui frate bătrân care îi aștepta în poartă, dojenindu-i: „Să aibă milă Domnul de voi! Voi chiar ați vrut să mor?” Dragii mei, de ce oare acel Petru plin de Scriptură din Ziua Cincizecimii a devenit vorbărețul Tertul (nici măcar Tertulian!), acel Pavel plin de Duhul Sfânt a devenit Elima vrăjitul (nu neapărat vrăjitorul), acel Ioan plin de dragoste a devenit Diotref cel mândru, fratele care altădată profețea prin predicile sale a ajuns o epavă plină de frică; de ce? De ce Debora, sora care cânta atunci cântările Sionului trâmbițează acum papagalicește tot ceea ce aude, de ce Abigail, femeia virtuoasă care tăcea altădată plină de calm și de înțelepciune a ajuns acuma o „știrică”, o vorbăreață, o turuitoare; de ce? Ne-a infectat pe toți ANUNȚUL. Am devenit purtătorii lui de cuvânt. Ne-a terminat. Ne-a zdrobit. Nu mai suntem aceiași. Mă întreb dacă ne vom reveni vreodată. Lumea întreagă a devenit un alt Auschwitz și ne așteptăm fiecare rândul în fața virusului ucigaș. Am ajuns sub domnia lui, sub tirania lui.

***

   Caleb a adus poporului său știri dintr-o inimă curată. Iar inima curată nu a fost curățată atunci, pe loc, în timp ce el cânta „O inimă curată Doamne”! Ci a fost curățată cu mult înainte, când el a avut o întâlnire personală cu Dumnezeu. Iată cum traduc alte versiuni sintagma lui Caleb:

–        „am adus vești care erau în acord cu ce îmi spunea inima” (BVA 2018) – noi de ce vorbim despre ce ne condamnă inima?;

–        „am adus informații sincere” (VBRC 2013) – noi de ce vorbim nesincer?;

–        „am adus cuvinte din nou cum erau în inima mea” (ASV 1901) – noi de ce vorbim iarăși lucruri care nu zidesc?

Ascultă tu bărbat-pirat, bărbat-nebărbat, om al lui Dumnezeu, ascultă tu femeie-coțofană, femeie-țarcă, femeie sfântă, ce spune Scriptura: „Să nu răspândești zvonuri neadevărate” (Ex. 23:1). Închide-te în odăiță și roagă-te! Vorbește cu Tatăl Tău! Este vremea rugăciunii, vremea pocăinței, vremea apropierii de altar și a dregerii lui! Este vremea să căutăm pe Domnul, ca să vină și să ne ploaie îndurare!

De ce am ajuns aici? Pentru că am cântat „O inimă curată Doamne, este tot ce îmi doresc din partea Ta!” și nu am dorit o viață curată, ochi curați, mâini curate, vorbe curate, gânduri curate! Am dorit numai circuitul Sânge / Inimă, numai spălarea de noroi și ne-am bălăcit iarăși în mocirlă! De aceea a venit peste noi mânia lui Dumnezeu! Să ne trezim! Este vremea trezirii! Căci dacă nu ne întoarcem la Lege și la Mărturie, la Scripturi și la Puterea lui Dumnezeu, nu vor mai răsări zorile peste poporul nostru! Doamne, ajută! Doamne dă izbândă!